Comunicat PNTCD

Având în vedere recentele declaraţii politice având ca subiect posibila candidatură sub sigla Partidului Naţional Liberal a unor membri ai PNŢCD, respectiv semnarea de către dl. Marian Miluţ a unui acord politic în acest sens, dorim să precizăm următoarele:

1. Eventualele interpretări de ordin juridic cu privire la legitimitatea actualei echipe de conducere a PNŢCD, reprezentată de domnul preşedinte Radu Sârbu, precum şi discuţiile cu privire la persoanele care au dreptul să angajeze partidul în competiţia electorală, urmează a se clarifica în 26 Septembrie 2008, data fixată de instanţa Tribunalului Bucureşti ca termen de soluţionare a cererii de înregistrare a hotărârilor Congresului Extraordinar al PNŢCD din 24 August. Consecutiv investirii cu autoritate de lucru judecat a acestor documente, urmează ca orice acorduri asumate sau hotărâri adoptate de fostul preşedinte al PNŢCD, domnul Marian Miluţ, să fie constatate ca fiind lovite de nulitate. PNTCD solicită prin urmare încetarea negocierilor dintre PNL şi grupul Miluţ, pentru a lăsa Justiţia să se pronunţe şi a nu face presiuni indirecte asupra instanţelor judecătoreşti.

2. Potrivit Legii nr. 35/2008 privind votul uninominal şi a actelor normative conexe, una din condiţiile înregistrării unei candidaturi sub sigla unui partid este chiar apartenenţa la partidul respectiv. PNŢCD nu consideră acceptabil, nici din punct de vedere politic şi nici moral, actul travestirii unor membri ai PNŢCD prin înscrierea acestora în PNL, în scopul revenirii ulterioare în partid. Indiferent de scorul electoral actual al PNŢCD, acestea nu pot constitui un motiv suficient pentru renunţarea din considerente de ordin strict electoral la doctrina, programul şi ideile ce au definit PNŢCD de-a lungul întregii sale istorii.

3. Partidul Popular European nu a formulat niciun punct de vedere cu privire la criza din PNŢCD şi nici nu ar fi putut să o facă, deoarece nu intervine din principiu în conflictele interne din partidele membre, singura instituţie abilitată în acest sens fiind Justiţia.

4. Consecvent celor asumate încă din ianuarie 1990, pentru curăţarea scenei politice româneşti de persoane care au colaborat activ cu organele fostei securităţi comuniste, actuala echipă de conducere a PNŢCD, prin preşedintele Radu Sârbu, a solicitat tuturor membrilor PNŢCD o declaraţie olografă pe proprie răspundere din care să rezulte dacă au colaborat sau nu cu fosta securitate.

5. PNŢCD priveşte cu îngrijorare repunerea pe tapet a discuţiilor referitoare la modul de organizare a viitorului scrutin electoral, cu riscul renunţării la votul uninominal acceptat cel puţin la nivel declarativ până de curând de aproape toate partidele politice. Constatăm că în continuare, în ce priveşte scena politică românească, rămâne la fel de mare distanţa de la vorbe la fapte şi de la declaraţiile publice la conduitele neoficiale.

Departamentul Comunicare PNTCD


PNŢCD riscă excluderea din Partidul Popular European

PNŢCD riscă excluderea din Partidul Popular European (PPE) în cazul în care grupul Miluţ continuă acţiunea de scoatere a formaţiunii din campania electorală, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Radu Sârbu, care a fost ales preşedinte al PNŢCD la congresul din 24 august.

"Ştiu din surse neoficiale că domnul Miluţ a fost avertizat că în cazul în care va merge până la capăt cu scoaterea partidului din campania electorală, PNŢCD va fi exclus din PPE. Miza mi se pare extraordinară prin gravitatea consecinţelor", a spus Sârbu.

Potrivit acestuia, hotărârea cu care Miluţ merge în continuare în această direcţie, confirmă "cele mai negre aşteptări ale proiectului său".

"Proiectul său vizează eliminarea PNŢCD prin fuziunea cu PNL, care va începe la nivel parlamentar, când liberalii sunt dispuşi să ne dea patru-cinci colegii eligibile din cele 15 în total", a afirmat Sârbu.

El a precizat că persoana de la Bruxelles care l-ar fi informat despre avertismentul dat lui Miluţ nu a dorit să i se facă public numele.

"Dacă informaţia este corectă, Miluţ este prevenit că PNŢCD va fi exclus din PPE. PDL cred că aşteaptă cu bucurie", a spus Radu Sârbu.

Acesta crede că preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, nu va semna, totuşi, marţi, protocolul cu grupul Miluţ.

Alexandru Herlea devoaleaza impostura lui Marian Milut

Ultimele informatii insa, publicate in ziarul Dreptatea, privitoare la reuniunea PPE de la Bruxelles si declaratia dnului Pavelescu referitoare la neprimirea actelor Congresului PNTCD din 24 august de catre Tribunal, constitue o actiune concertata de dezinformare, intimidare si manipulare.
Consider ca este de acuma de datoria mea sa informez corect despre cele petrecute la Bruxelles. Aceasta informare se gaseste in documentul anexat. Rog de asemenea pe cei mai competenti si mai informati decat mine sa raspunda alegatiilor referitoare la refuzul Tribunalului de a primi actele Congresului.

Cu cateva zile inainte de reuniunea Biroului Politic a PPE la Bruxelles in 16/17 septembrie 2008 domnul Milut a transmis o scrisoare persedintelui W. Martens in care dezinformeaza.
Aceasta actiune aduce prejudicii nu numai PNTCD ci contribue la degradarea imaginii Romaniei care si asa nu este prea buna.

De acord cu Dl. Radu Sarbu am hotarat sa nu se reactioneze si eu sa nu particip nici la Biroul PPE si nici la Grupul de Lucru nr. 1 (ce se desfasura in continuarea Biroului) unde fusesem invitat. Si asta pentru a evita o eventuala ciocnire in public si a inlatura orice implicare a noastra in spectacolul penibil pe care il ofereau cei ce trimiteau jalbe la imparatie.

Aceasta jalba, un text lung si slugarnic afirma printre altele ca :

1) organizarea Congresului PNTCD din 24 august a fost nestatutara, nelegala si nu a avut nici corum ; ar fi participat numai 12 organizatii judetene

2) majoritatea organizatiilor judetene care au participat la Congres si-au reconsiderat deja pozitia

3) PNTCD, condus de Milut a realizat o intelegere cu PNL si ca participarea taranistilor pe liste liberale (expresia folosita fiind unirea fortelor noastre cu cele liberale, evitandu-se sa se precizeze faptul ca PNTCD ca partid nu ar participa la alegeri) a fost aprobata in unanimitate(?) de 36 din cele 47 de organizatii judetene si de 5 din cele 7 organizatii speciale

4) Radu Sarbu este o persoana vulnerabila aflata sub multiple anchete penale fiind acuzat, in legatura cu privatizarea, de coruptie

5) Lui Alexandru Herlea i se retrage sprijinul politic atat pentru PPE cat si pentru ICD si asta pana cand acesta isi va reconsidera pozitia

Unele dintre aceste afirmatii au fost reluate ulterior de dnul Milut intr-o conferinta de presa si reproduse de agentiile de presa.

In ceace ma priveste precizez ca :

1. Fac parte din 1998 din Comitetul Executiv al IDC (2 mandate ca vice-presedinte, 1998 – 2002, si din 2002 membru al CE responsabil cu tarile din Europa Centrala si de Est). Incepand cu 2002 prezint la cele 2 reuniuni anuale ale CE un raport privitor la situatia din tarile din Europa Centrala si de Est ; ultimul prezentat a fost in iunie 2008, la Paris. Daca ca vice-presedinte eram ales in CE al IDC si reprezentam PNTCD, ca responsabil cu tarile din Europa Centrala si de Est am fost numit cu titlu personal si nu reprezint PNTCD. Deci dnul Milut, chiar daca ar fi presedinte PNTCD, nu are ce sprijin politic sa-mi retraga. De altfel pozitia pe care o aveam in PNTCD inainte de Congresul din 24 august era ce de membru de drept al CNC, pozitie pe care o detineam, conform statutului PNTCD, ca membru al CE al IDC

2° Sunt de asemenea membru din 2007 al CE a Uniunii Europene a Seniorilor, organizatie cu statut de membru a PPE. Precizez ca sunt membru al acestei organizatii cu titlu personal; de altfel dnul Milut nu a avut tupeul sa ceara scoaterea mea din aceasta functie. Precizez ca in timpul campaniei alegarilor europene din noiembrie 2007 singurii reprezentanti ai PPE care au venit sa ne sustina au fost reprezentantii Uniunii Europene a Seniorilor in frunte cu presedintele dnul B. Worms, fost ministru CDU. Si pentru ca a venit vorba de alegerile europene si de PPE in ziarul Dreptatea din toamna lui 2007 este publicata scrisoarea de sustinere adresata PNTCD de presedintele Martens si puteti constata care este pozitia domniei sale in cea ce ma priveste.

3° Din Grupurile de Lucru ale PPE fac parte reprezentanti ai partidelor si organizatiilor membre PPE. Un partid, recte PNTCD, are intr-adevar latitudinea de a numi reprezentanti in grupurile de lucru si deci sa-i schimbe. Dnul Milut, posesor de stampila PNTCD pana la clarificarea lucrurilor in justitie, sau mai exact Biroul PNTCD, poate sa decida deci inlocuirea mea cu dnul Munteanu. Raman insa membru al grupurilor de lucru ale PPE ca membru al CE al Uniunii Europene a Seniorilor. In orice caz afirmatia din Dreptatea, conform careia Biroul PPE ar fi aprobat inlocuirea mea in grupurile de lucru cu R. Munteanu, este o minciuna sfruntata. Biroul PPE nu se ocupa cu astfel de probleme ele fiind de stricta competenta a partidelor si asociatiilor membre. PPE isi respecta cu scrupulozitate procedurile si nu se amesteca in viata interna a partidelor membre.

4° PNTCD are latitudinea numirii reprezentantilor sai care sa participe la lucrarile Biroului Politic al PPE. Conducerea PNTCD, dnul Milut cat mai are stampila, poate sa ma revoce ca reprezentant al PNTCD. Eu pot participa insa in continuare la lucrarile Biroului Politic din partea Uniunii Europene a Seniorilor.

Alta afirmatie din Dreptatea, conform careia dnul Milut s-ar bucura de intreaga incredere si de sustinerea conducerii PPE, sprijin acordat cu ocazia lucrarilor recentului Birou PPE, este neverosimila. Cand se acorda un astfel de sprijin el face obiectul unei rezolutii. Aceasta rezolutie nu exista. In trecut PNTCD si presedintii sai succesivi, Coposu, Diaconescu, Ciorbea, Ciuhandu s-au bucurat de astfel de rezolutii. Ma voi interesa insa mai indeaproape daca procesul verbal al Biroului PPE din 16/17 septembrie face vreo referire la vreo interventie in sensul sustinerii conducerii Milut a PNTCD. Va voi informa daca va fi cazul.

In privinta fotografiilor prezentate pe net ele nu au nici o relevanta. Domnul L. Vandenputte, unul din secretarii adjuncti, pe care il cunosc foarte bine, este un om de o mare gentilete si amabilitate. El a acceptat sa se fotografieze cu dnii Milut si Munteanu fara sa banuiasca ca aceste fotografii ar putea fi utilizate in scopuri propagandistice si de dezinformare ; daca ar fi stiut sunt sigur ca ar fi fost mai precaut.

Alexandru Herlea
Vicepresedinte Internationala Crestin Democrata

PNŢCD merge singur în alegeri

Preşedintele ales al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Radu Sîrbu, a venit ieri la Braşov, în cadrul turneului naţional început pentru a lua pulsul în filialele judeţene ale partidului şi a explica principiile programului politic pe care partidul le va susţine în viitoarea campanie electorală.

„Congresul PNŢCD, care a avut loc pe 24 august, a fost convocat din necesitatea de a contracara încercarea de scoatere a partidului în afara competiţiei electorale şi oferirea lui pe tavă PNL-ului. Alianţa imaginată de fosta conducere ar fi fost primul pas spre unificarea prin absorbţie cu acest partid", a declarat Radu Sîrbu.

Preşedintele PNŢCD a anunţat că partidul va merge singur în alegerile parlamentare, deşi ar fi fost de preferat participarea la scrutin în cadrul unei alianţe electorale, lucru ce ar fi asigurat intrarea formaţiunii în Parlament.

„Am depăşit termenul legal de înregistrare al unei alianţe politice, deci vom participa doar noi la alegeri", a spus Sîrbu.

Pe de altă parte, preşedintele PNŢCD nu este sigur că partidul său va putea participa la alegeri, pentru că acest lucru depinde de verdictul Tribunalului Bucureşti în privinţa înregistrării hotărîrilor congresului în Registrul partidelor politice.

„Termenul iniţial fixat de instanţă era 24 octombrie, ceea ce ne-ar fi scos din calendarul electoral. Am reuşit devansarea termenului şi astfel, cererea noastră va fi judecată pe 26 septembrie.

În mod firesc ,în aceeaşi zi ar trebui să se dea verdictul, dar este posibil să apară ca intervenienţi cei din fosta conducere, Marian Miluţ şi Aurelian Pavelescu, care ar prelungi lucrurile.

Noi sîntem siguri că am respectat toate regulile şi nu putem pierde, dar este posibil să se facă recurs, acesta ar fi judecat undeva în luna octombrie şi astfel am fi împiedicaţi să participăm la alegeri", a explicat Radu Sîrbu.


„Congresul m-a născut pe mine preşedinte, dar nu mi-a dat certificatul de naştere, care simultan echivalează cu certificatul de deces a lui Miluţ, mort ca preşedinte, dar fără certificatul de deces”, a declarat Sârbu. Acesta a mai anunţat că ţărăniştii vor participa singuri în alegeri, deoarece termenul pentru stabilirea unor alianţe electorale a expirat. De altfel, Sârbu nu este sigur nici măcar dacă PNȚCD va participa la alegeri, deoarece Tribunalul Bucureşti trebuie să se pronunţe pe 26 septembrie cu privire la persoana care este în prezent preşedintele partidului, iar o eventuală contestaţie a pierzătorului ar duce la tergiversarea stabilirii unei conduceri legale. În acest context, Sârbu a mai afirmat că „resuscitarea PNȚCD va mai dura câţiva ani”, timp în care ţărăniştii trebuie să îşi creeze o imagine de partid alternativă la toate celelalte forţe politice.

Briefing PNTCD- Situatia la zi

Aşa cum am promis, încerc să vă ţin la curent cu privire la ceea ce se întâmplă în PNŢCD.

Situaţia juridică

La data de 5 septembrie, avocaţii noştri au depus la tribunal o cerere prin care au solicitat devansarea termenului fixat iniţial pentru înscrierea hotărârilor congresului extraordinar în Registrul Partidelor. Vineri, 12 septembrie, în ciuda opoziţiei lui Aurelian Pavelescu şi a celorlalţi doi avocaţi angajaţi de Miluţ, instanţa a acceptat solicitarea noastră şi a stabilit termenul pentru 26 septembrie. Sperăm ca la 26 septembrie să ne judecăm şi să obţinem şi pronunţarea, care nu are cum să infirme hotărârile congresului, deoarece acesta a fost perfect statutar. Trebuie să semnalez că există şi posibilitatea ca intervenienţii (Miluţ & comp.) să tărăgăneze procesul, cerând termene pentru angajare de avocat sau pe motiv de boală. Dacă aşa se va întâmpla şi deoarece există şi probabilitatea ca ei să folosească şi calea de atac (recursul), putem avea o problemă cu recunoaşterea de către Biroul Electoral Central a semnăturii mele pe listele cu candidaţii noştri la alegerile parlamentare. Doresc să vă asigur că – în cazul în care noua conducere a partidului nu va fi validată în timp util de către instanţă (înainte de 20 octombrie) - nu am nici o reţinere să accept ca Miluţ să semneze listele respective. Esenţial este ca PNŢCD să participe la alegeri!

Mărturisesc că sunt sceptic cu privire la colaborarea lui Miluţ, chiar dacă nu el, ci noua conducere a partidului va asigura finanţarea campaniei electorale. În orice caz, dacă va refuza să semneze listele cu candidaţi, va confirma că obiectivul lui politic este scoaterea PNŢCD din alegeri şi nu „salvarea partidului printr-o colaborare cu liberalii”.

Organizarea la sediul central

Până la preluarea sediului din Rosetti, ne-am instalat la sediul organizaţiei sectorului 3, pe str. Romulus, la capătul dinspre Calea Călăraşi al bulevardului Corneliu Coposu. Doamna Cristina Andrei - absolventă a facultăţii de filologie, traducătoare autorizată din şi în limba engleză - a fost angajată ca secretară, iar domnul Tudor Andrei Răutu – licenţiat în ştiinţe politice la Universitatea Bucureşti, master european la Universitatea Catolică din Leuven – Belgia, doctorand în ştiinţe politice la Institutul de Studii Politice din Strassbourg, membru al Grupului de Sociologie Politică Europeană din Strassbourg – a fost angajat în calitate de consilier pe probleme politice şi de comunicare.

„Task force” pentru comunicare îi va cuprinde pe domnii Tudor Răutu, Radu Buică, Răzvan Boacă, Bogdan Iorga, Cătălin Dimofte şi Marius Mina. Pentru început.

Îmi face plăcere să vă informez că dl prof. Sorin Alexandrescu s-a oferit să contribuie la revigorarea PNŢCD şi s-a alăturat echipei de consilieri. În acelaşi timp, dl Petru Romoşanu mi-a spus că preferă să ne ajute fără să fie în mod formal consilier al preşedintelui.

Săptămâna viitoare se va încheia echiparea sediului provizoriu cu aparatura necesară, iar joi, 18 septembrie, va avea loc a doua şedinţă a BNC, ocazie cu care vor fi desemnaţi secretarii executivi pentru cele opt regiuni.

În această perioadă, dl Doru Năsui, prim vicepreşedinte, se ocupă de „i-partid”, respectiv de strategia de comunicare prin internet, de strângerea de fonduri prin internet, de pagina de internet www.pntcd.eu şi chiar de chestiunile preliminare în vederea înfiinţării unui post de televiziune prin internet şi al unuia de radio prin internet; evident, ale PNŢCD.

Mesaje

Din păcate, din felul în care ziariştii reflectă conferinţele mele de presă, chiar şi mie îmi este greu să înţeleg mare lucru. De regulă, ei preferă să mediatizeze scandalul declanşat de Miluţ şi nu intenţiile noastre politice. Aşadar:

Primul mesaj a fost un apel către toţi excluşii, sancţionaţii, marginalizaţii ori autoexilaţii, care vreodată au simpatizat PNŢCD sau i-au fost membri, prin care apel i-am invitat să revină. La fel, primul vicepreşedinte, Doru Năsui, a lansat un apel către românii din diaspora, pentru a-i determina să sprijine proiectul nostru creştin democrat pentru România.

Apoi am anunţat că vreau să revenim la poziţiile politice tranşante, de la începutul anilor ’90, de pe vremea lui Corneliu Coposu.

Cadrul acţiunii politice a PNŢCD va fi conturat de:

1. Morala creştină. Există o legătură evidentă între nivelul de moralitate al unui popor şi nivelul său de prosperitate. La nivel planetar, popoarele creştine au cel mai ridicat standard mediu de viaţă. Europa este ceea ce este tocmai datorită moralei creştine, iar PNŢCD condamnă refuzul unora de a accepta măcar menţionarea acestui fapt în Tratatul Constituţional al Uniunii Europene, ceea ce a dus, printre altele, la blocarea procesului de integrare. În aceste circumstanţe, Uniunea Europeană nu reuşeşte să devină o entitate politică, rămânând, cel puţin pentru moment, mai degrabă o uniune economică, o piaţă comună. Ca buni creştini, acceptăm minorităţile - naţionale, religioase, sexuale sau de orice fel – le respectăm drepturile, dar refuzăm dictatul lor. Considerăm inadmisibil ca minorităţile necreştine (atei, evrei, mahomedani, etc) să încerce să blocheze afirmarea identităţii noastre creştine.

În cadrul lumii creştine, România este mereu citată negativ tocmai din considerente morale: este un stat corupt. Lucrurile nu vor merge cu adevărat bine în România câtă vreme morala nu are nimic de a face cu politica. Cauza comună a crizelor pe care le trăiesc românii este criza morală. Când “turma” rătăceşte, responsabilitatea revine “păstorilor”, iar aceştia sunt Bisericile şi clasa politică. Noi încercăm să schimbăm clasa politică. Nu schimbarea sistemului de vot (de la liste, la uninominal) rezolvă problema, ci schimbarea oamenilor care fac politică. Este nevoie de oameni cu credinţă în Dumnezeu, de oameni care trăiesc în spiritul moralei creştine şi care merg din convingere la biserică, nu doar atunci când se televizează; este nevoie de oameni care fac politică urmând îndemnul biblic de a servi cetăţeanul şi cetatea, adică oameni care fac politică pentru a servi, nu pentru a se servi. PNŢCD este singurul partid din România care are morala creştină ca principiu doctrinar, iar majoritatea membrilor săi tocmai din acest motiv s-au înscris în partid. Chemăm alături de noi pe toţi cei cu credinţă în Dumnezeu, care vor să susţină proiectul nostru creştin-democrat pentru ţară. România are nevoie de creştin-democraţie şi are nevoie de PNŢCD!

PNŢCD susţine în acţiunea sa politică valorile creştine. Valorile creştine înseamnă: apărarea vieţii, inclusiv a celei nenăscute; apărarea curăţeniei sufleteşti şi trupeşti a tinerelor generaţii; apărarea familiei şi protejarea celor slabi; vieţuirea în cinste, demnitate şi pace; bucuria cunoaşterii şi prieteniei; asigurarea mijloacelor materiale pentru un trai decent; asigurarea mântuirii pentru toţi semenii. PNŢCD se opune legiferării căsătoriilor homosexuale şi adopţiilor de copii de către cuplurile homosexuale.

2. Naţionalismul luminat este al doilea principiu doctrinar al PNŢCD. Naţionalismul nostru este luminat pentru că promovează interesele neamului nostru, fără a se îndrepta împotriva altora. Aşa a fost de pe vremea lui Iuliu Maniu, aşa este şi astăzi. PNŢCD consideră dimensiunea etnică şi culturală ca fiind o componentă esenţială a identităţii naţionale. Un sfert dintre români trăiesc în afara graniţelor României. În primul rând sunt cei din fostele provincii româneşti şi din ţinuturile învecinate: Basarabia, Bucovina de Nord, Nordul Maramureşului, Ţinutul Herţei, Cadrilaterul, Banatul Sârbesc, Valea Timocului, Câmpia Tisei şi Transnistria; apoi sunt milioanele de români plecaţi să muncească în statele UE, în America de Nord şi peste tot în lume. Toţi aceştia sunt nevoiţi să se descurce singuri, deoarece Statul român nu are nici un fel de politică prin care să le apere şi să le promoveze interesele. PNŢCD consideră starea de fapt ca fiind inadmisibilă şi păgubitoare, inclusiv pentru imaginea României în lume. Susţinerea şi promovarea identităţii etnice şi culturale a românilor din afara graniţelor actuale nu constituie doar o obligaţie morală pentru România, ci se află în perfectă concordanţă cu promovarea marilor valori ce stau la baza construcţiei europene. PNŢCD consideră că România trebuie să-şi definească o politică care să întărească legăturile pe toate planurile – politic, economic, cultural şi social – dintre Ţara Mamă şi românii din afara graniţelor. În BNC al PNŢCD sunt doi reprezentanţi de marcă ai diasporei, prin care vom promova politicile noastre pentru românii de pretutindeni. (O rog şi pe doamna Bianu, preşedinta CRP, să mă contacteze.)

PNŢCD crede că denunţarea pactului dintre Hitler şi Stalin, cunoscut sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov, trebuie să depăşească – şi în privinţa României – stadiul pur declarativ şi să fie transpusă în viaţă, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ţărilor Baltice. Credem că integrarea Moldovei şi Ucrainei în Uniunea Europeană va permite şi rezolvarea problemelor etnice româneşti.

PNŢCD consideră că Tratatul dintre România şi Ucraina - încheiat în anul 1997 de regimul Constantinescu şi ratificat inclusiv cu votul parlamentarilor ţărănişti de atunci – este neavenit, ignoră adevărul istoric, dimensiunea morală şi contravine intereselor perene româneşti. Acest tratat trebuie să fie renegociat! PNŢCD cere cu toată fermitatea ca măcar angajamentele din tratat, cu privire la drepturile românilor din Ucraina, astăzi încălcate, să fie respectate

.

3. Reforma Statului. România are nevoie de o nouă constituţie. Dacă Revoluţia nu ar fi fost confiscată exact de cei împotriva cărora a fost îndreptată, în România ar fi trebuit să fie restabilită constituţia din anul 1923, iar ţara să redevină o monarhie constituţională. Dacă aşa s-ar fi întâmplat lucrurile, România ar fi dat un semnal politic clar că reînnoadă tradiţiile sale europene, iar drumul ţării spre NATO şi UE ar fi fost scurt şi neted. Din păcate, securiştii şi comuniştii au păstrat controlul şi au organizat jefuirea sistematică a banului public. Aşa se face că astăzi suntem conduşi de o oligarhie foarte solid structurată, de jos, din serviciile secrete succesoare fostei Securităţi, până sus, în lumea miliardelor de euro; la mijloc se află justiţia, presa şi clientela măruntă, dar ajutătoare. Consecvent opţiunilor sale dintotdeauna, PNŢCD susţine revenirea României la regimul monarhiei constituţionale.

Oricum, România trebuie să renunţe la caracterul bicefal al puterii executive. Nu este normal şi nici benefic pentru ţară să avem două guverne, unul la Cotroceni şi altul la Palatul Victoria, care să lucreze la concurenţă sau chiar antagonic şi între care să existe raporturi de forţă. Monarhia constituţională ar determina eliminarea unuia dintre cei doi poli ai puterii executive şi ar limita marja de manevră a serviciilor în domeniul economico-financiar, prin creşterea influenţei celei mai transparente dintre puterile din stat, parlamentul.

Noua constituţie trebuie să asigure principiul separaţiei puterilor în Stat. Mă limitez la numai două exemple flagrante: în prezent, miniştrii, care acţionează la cel mai înalt nivel al puterii executive, de regulă sunt şi parlamentari; de asemenea, asistăm cu toţii, consternaţi, cum puterea legislativă (parlamentul) blochează puterea judecătorească (justiţia) în cazurile de mare corupţie. Constituţia trebuie să garanteze independenţa justiţiei şi să consacre responsabilitatea deţinătorilor puterii.

Exercitarea puterii trebuie să pornească de la fundamentarea ei pe principiul responsabilităţii. Puterea trebuie să fie dublată de responsabilitate, iar decidenţii trebuie să fie sancţionaţi mai sever decât oricine altcineva. Constituţia şi legile actuale le permit să scape de răspunderea pentru faptele lor cu caracter penal.

Reforma puterilor Statului impune o justiţie independentă, eficientă şi o responsabilizare a celor care o înfăptuiesc. Lipsa reformei justiţiei împiedică reforma morală a societăţii.

Statul trebuie să fie garantul justiţiei sociale, nu în sensul egalităţii veniturilor, ci al tratamentului egal în faţa legii.

4. România europeană are nevoie de o schimbare radicală a vieţii politice. Partidul-Stat, existent înainte de 1989, s-a perpetuat, începând cu FSN, după revoluţie. Într-o asemenea realitate se anulează orice distincţie între cetăţean şi aderent, între instituţiile şi funcţiile de partid şi instituţiile şi funcţiile Statului. Obiectivul cuceririi puterii – firesc pentru orice partid într-o democraţie – a fost înlocuit cu obiectivul „capturării” Statului. Pentru depăşirea acestei stări de fapt, partidele politice româneşti trebuie să evolueze de la statutul de partide de patronaj – care funcţionează pe baza unei relaţii clientelare dintre şefi şi militanţi – la cel de partide ideologice – bazate pe ideologie şi idei/programe.

Într-o ţară superideologizată precum România, unde - până în anul 1989 - totul era ideologie, începând cu raţiile alimentare, a fost oarecum firească trecerea în extrema cealaltă, odată cu schimbarea sistemului, în 1990. În loc de ideologii, am ales oameni: Iliescu, Roman, Stolojan, Vadim, Isărescu, etc, pentru că „ne place de X sau de Y”. Prelungirea focalizării dezbaterii politice pe persoane, în loc de proiecte, este însă păgubitoare. Faptul a fost cu certitudine iniţiat şi încurajat de serviciile secrete succesoare fostei Securităţi, pentru că sunt cu mult mai uşor de manipulat imaginile unor oameni, decât proiectele politice. De aproape douăzeci de ani, românii aleg oameni, nu proiecte! Şi nu par dispuşi să stabilească o legătură între calitatea alegerilor lor şi calitatea vieţii lor. Prin revenirea la ideologie/doctrină şi programe/proiecte, partidele şi politicienii vor fi obligaţi să înlocuiască confruntarea notorietăţilor cu o competiţie a soluţiilor la problemele din agenda cetăţeanului. Iar cetăţenii ar alege fără greş.

În lipsa competiţiei dintre proiecte, adoptarea sistemului votului uninominal perpetuează şi încurajează personalizarea actului politic, însă nu în sensul responsabilizării directe a omului politic față de alegători, ci mai curând în sensul multiplicării instrumentelor de manipulare şi deturnare a voinţei electorale prin confuzia dintre persoană şi idei sau program, respectiv partid. Candidaţii vor fi desemnaţi tot de către partide, iar atenţia lor va fi orientată prioritar tot spre acestea. Deja selecţia umană de până acum a unor partide indică în mod clar tendinţa populistă a investirii popularităţii mediatice (de obicei, obţinută pe cu totul alte criterii, de ex. prin muzică sau sport) cu potenţial politic. Inflaţia acestor „personalităţi” va spori confuzia competenţelor şi va adânci criza doctrinară. Întrucât circumscripţia judeţeană va fi înlocuită de mai multe colegii, în locul unei campanii (pe listă) vor fi zece-cincisprezece campanii (pe colegii) în fiecare judeţ. Costurile vor creşte corespunzător, obligând candidaţii la înţelegeri/compromisuri suplimentare cu mediile de afaceri, care vor deveni al doilea debuşeu al atenţiei lor. Electoratul va fi obligat să se mulţumească cu locul al treilea.

Aceste teme sunt reluate din moţiunea cu care m-am prezentat în faţa congresului şi au fost subiectele abordate de mine în conferinţele de presă de la Cluj, Alba Iulia, Satu Mare şi Baia Mare din această săptămână. Ce au scris ziariştii, aţi putut vedea şi dumneavoastră. Din păcate, ei preferă mediatizarea scandalului provocat de fosta conducere a partidului. Pe de altă parte, mi se pare că suntem supuşi unui anume fel de embargou mediatic, de care nu sunt străini nici liberalii şi nici democraţii. Despre noi nu pot să apară decât lucruri rele. Pentru REALITATEA TV, de exemplu, singurul fapt relevant în legătură cu PNŢCD este arestarea unui traficant de droguri, „fiu al unui fost deputat PNŢCD, Constantin Aferăriţei” (de care eu nu am auzit niciodată şi – oricum – doar pentru comunişti erau relevante faptele rudelor), nu afirmarea răspicată a unor poziţii politice tranşante, precum cele de mai sus.

Dragi prieteni, voi continua să vă informez cu privire la noutăţile din viaţa partidului.

Radu Sârbu

Preşedinte PNŢCD

Ţărăniştii sătmăreni candidează sub sigla PNL

Ieri, începând de la ora 10, la unul din localurile sătmărene, noul preşedinte al PNŢCD, Radu Sârbu, a susţinut o conferinţă de presă. Au mai fost prezenţi preşedintele Organizaţiei judeţene Satu Mare, Emil Naghi, vicepreşedintele acesteia, Gheorghe Berinde, Angel Miguel Sanchez, precum şi Lucian Marişca şi Gheorghe Sarkozi.

Preşedintele Naghi a spus că scopul partidului nu este acela de a supravieţui neapărat, ci de a supravieţui cu demnitate: “Candidaţii noştri nu vor merge mascat pe listele vreunui partid, ci pe faţă, pe cele ale Partidului Naţional Liberal”.

Radu Sârbu despre moralitate

Radu Sârbu a vorbit despre politica partidului pe care îl conduce, despre moralitatea politicienilor, şi a anunţat că membrii partidului vor candida la alegerile generale din noiembrie pe listele PNL.
Dânsul a alăturat două noţiuni care nu prea sunt campatibile, şi anume cea de moralitate şi de politică, susţinând că toţi candidaţii PNŢCD vor fi “oameni morali”, că al doilea precept al partidului după moralitate este cel privind naţionalitatea “luminată”.
Nou alesul preşedinte a abordat teme precum dezavantajele Tratatului României cu Ucraina, necesitatea modificării Constituţiei şi întronarea monarhiei în ţara noastră, dar şi teme privind scindarea partidului, respectiv inoportunitatea unei întâlniri “informale” a fostului preşedinte Miluţ în condiţiile în care la Congresul la care Radu Sârbu a fost ales preşedinte au participat reprezentanţi a 37 de judeţe din ţară, congres în care dânsul a fost ales cu mare majoritate de voturi.

Acuze la adresa fostului preşedinte

Radu Sârbu l-a acuzat pe fostul preşedinte Miluţ de faptul că nu l-a interesat partidul, ci evoluţia personală, şi a mai spus că acest partid are un trecut glorios şi, chiar dacă în prezent este unul considerat mic, are şanse de a redeveni unul important în spectrul politic românesc.
Radu Sârbu, şi-a exprimat regretul în ceea ce priveşte tulburările din ultimii ani petrecute în interiorul partidului. „Vom participa mascat la alegeri”, a declarat acesta. Din spusele acestuia reiese că Biroul Naţional se va orienta spre strategii politice. Una dintre acestea este aducerea pe vechul făgaş al ideologiilor partidului. „Revenim la politicile de pe vremea lui Coposu. Morala creştină trebuie să cupleze perfect la viaţa politică din România. Monarhia Constituţională este soluţia pentru români”, a adăugat Radu Sârbu. În viziunea lui Sârbu şi a preşedintelui filialei de la Satu Mare, Naghi Emil, Monarhia Constituţională ar arăta Europei orientarea României iar PNŢCD-ul nu şi-a declarat afinitatea spre o colaborare neapărat cu Regele Mihai. De altfel, tratativele de a candida la parlamentare sub sigla PNL au eşuat şi voci din interiorul partidului spun că potenţialii candidaţi de la Satu Mare ce trebuie desemnaţi până la 30 septembrie sunt Lucian Marişca şi Naghi Emil. „Alianţele din ziua de azi se fac, din păcate pe interese de grup”, a subliniat Radu Sârbu. În acest sens, pentru a se diferenţia de alte partide, ţărăniştii demarează o politică de protecţie pentru românii din diaspora şi consideră că România trebuie să revină la Constituţia din anul 1923. Adevărul e că după anul 1996, acest partid a pierdut toate luptele politice. De asemenea, Radu Sârbu contestă decizia uninominalului pe motiv că toţi candidaţii vor trece, inevitabil, prin filtrul partidului pe care îl vor sluji în continuare şi este dezamăgit că electoratul votează candidaţii propuşi şi nu proiectele acestora, fie că este vorba de Gigi Becali sau de Traian Băsescu. „Valorile în care am crezut trebuie să dăinuie. România a ajuns un exemplu negativ în UE”, a conchis acesta. La congresul din 24 august s-a elaborat strategia de a avea candidaţi în toate colegiile pentru a reuşi să obţină procentul dorit de 2,5%.

news.ro