Dragi prieteni,
“Demisia” lui Miluţ - dintr-o funcţie pe care numai el şi încă câţiva mai credeau că o deţine – a creat speranţa că se poate realiza reconcilierea ţărăniştilor şi că PNŢCD se poate întoarce cu faţa la electorat. Multă lume nu înţelege care (mai) este problema şi se interesează, pe o cale sau alta, despre perspectivele scoaterii Partidului din blocajul în care se află. Lucrurile stau în felul următor:
1. Marian Miluţ a demisionat pentru că a înţeles că va pierde procesele. Din 8 procese, într-unul singur s-a dat o hotărâre, iar aceasta ne este favorabilă. Urmează constatarea faptului că el a fost exclus din PNŢCD de către JODA ales în ianuarie 2007, iar apoi “demolarea” congresului lor din 12 septembrie 2009, ş.a.m.d.
2. Aşa zisul “CNC” de la Piteşti – unde a “demisionat” Miluţ – l-a numit pe Aurelian Pavelescu “preşedinte interimar”. Instituţia preşedintelui interimar nu există în Statutul PNŢCD, pentru că nu există în legea partidelor. Preşedintele unui partid nu poate fi ales decât de congresul partidului. În cazul vacanţei postului de preşedinte, CNC desemnează o Comisie Interimară de Conducere (CIC), care organizează congresul.
3. În calitatea inexistentă de “preşedinte interimar”, Aurelian Pavelescu nu poate prelua cauzele aflate pe rolul instanţelor în numele lui Miluţ. Conform Statutului, dacă preşedintele demisionează, toţi componenţii BNC – aleşi pe moţiunea preşedintelui – sunt demişi. Aşadar, Aurelian Pavelescu nu este nici “preşedinte interimar”, nici prim-vicepreşedinte şi nici membru al “BNC”. Mai mult decât atât, Aurelian Pavelescu nu este nici măcar membru al partidului, deoarece – după ce a devenit liberal, pentru a candida pe listele PNL – nu s-a mai înscris niciodată într-o organizaţie locală a PNŢCD.
4. Din motivele de mai sus, Aurelian Pavelescu este într-o poziţie foarte slabă în faţa instanţelor judecătoreşti. Trebuie să ştiţi că avocatul Vasiliu (versat, bun penalist şi cu multe relaţii în Palatul de Justiţie) nu mai este plătit de Miluţ şi s-a retras complet, din toate cauzele. Avocatul Aurelian Pavelescu a cerut şi a obţinut amânarea fiecărui proces care a avut termen după “demisia” lui Miluţ, pentru motivul… angajare de avocat. Între timp, nouă ne spunea că ar trebui să renunţăm la procese, caci ne va bate în toate, pentru că el este un avocat excepţional. Faptul că tergiversează dovedeşte că ştie că nu are nici o şansă şi că noi vom câştiga toate procesele.
5. Conştientizând poziţia foarte slabă în care se află în raport cu noi, Aurelian Pavelescu încearcă să şi-o consolideze printr-un “congres” care să-l aleagă preşedinte al partidului.
6. Noi am dorit cu adevărat să realizăm reconcilierea în PNŢCD. Drept urmare, am negociat cu Pavelescu, ca şi cum acesta ar fi membru al partidului şi prim-vicepreşedinte al facţiunii Miluţ; am acceptat să facem un congres comun, în care fie să lăsăm competiţia deschisă, fie să se meargă pe o moţiune negociată, oricine putând să candideze; în acest al doilea caz, am fost de acord să nu candidez, urmând a conveni asupra persoanei unui preşedinte reciproc acceptat.
7. S-a dovedit că Aurelian Pavelescu se comportă identic cu Miluţ, considerând că numai el reprezintă partidul, el trebuie să organizeze congresul şi el trebuie să fie ales preşedinte.
Până la urmă, a afirmat textual, în faţa comisiei de negociere: “Doar nu vă închipuiţi că l-am făcut pe Miluţ să demisioneze ca să vă las vouă partidul !? ” De ce vrea să fie preşedinte şi de ce nu permite alte moţiuni, aşa cum ar fi normal într-un partid democratic? Un dictator a plecat, un altul vrea să vină.
Procesul de reconciliere a încetat, chiar dacă organizaţiile de bază şi-au dorit-o, întrucât a fost blocat de către Pavelescu. Fără program politic, fără program de finanţare, fără personalităţi şi fără experţi, el vrea să fie preşedinte!
8. Din mai multe surse ştim că Miluţ nu mai finanţează pe nimeni în PNŢCD. În aceste condiţii, lui Pavelescu îi este din ce în ce mai greu să suporte cheltuielile legate de sedii, fiind disperat şi ajungând să promită fel de fel de funcţii, unor indivizi care îi promit bani. Între alţii, s-a reapropiat de Cozmin Guşă.
Tot din surse sigure ştim – de altfel, se vede şi cu ochiul liber - că PDL are probleme interne serioase şi că nu mai este interesat de PNŢCD. Nici chiar Băsescu – obligat la defensivă - nu va mai interveni în justiţie, ca să îl ajute pe Pavelescu.
9. Fără legitimitate, fără fondurile necesare întreţinerii partidului şi perfect conştient că va pierde procesele, Pavelescu joacă poker şi blufează cu o carte proastă, sperând ca organizaţiile lui să nu descopere la timp cacialmaua şi să îl urmeze. În realitate, toţi cei care se vor lăsa păcăliţi şi îl vor urma, vor pierde pe mâna lui.
Reconcilierea partidului se poate face şi trebuie să se facă la bază, la nivelul organizaţiilor teritoriale. Fac un apel către toţi ţărăniştii, care până acum au fost induşi în eroare de Pavelescu şi acoliţii săi, să închidă acest capitol trist din istoria partidului, să revină în partidul real şi să contribuie fiecare cât poate la relansarea pe scena politică a PNŢCD. Vor fi primiţi ca nişte fraţi.
Radu Sârbu
Preşedintele PNŢCD
20 iunie 2010
